Paharul de sampanie

Cand am primit rochia de mireasa, am tipat minute in sir - singura, in fata oglinzii, eu, rochia, visul. Tipam de drag. Am sunat-o pe mami si... am continuat sa tip - m-am scuzat pentru lipsa de originalitate in reactii - eu, care zambesc indiferent de situatie, imi manifest marile fericiri total anapoda si necontrolat, ca un salbatic stapan pe jungla lui. Mami a ras cu tipatul meu si, impreuna, am lasat emotiile sa isi scrie povestea pe sufletele noastre, anuland spatiul dintre trupuri. 


Pentru ca Gelu era la serviciu, pentru ca rochia era mai mult decat in visele mele, pentru ca mi-am eliberat spiritul de superstitii si traditii, pentru ca viata e prea scurta ca sa ne permitem sa ratam surprize si fericiri, oricat de mici, oricat de mari... cand a ajuns acasa omul meu drag, obosit si incarcat de tensiunile zilei de lucru, i-a deschis usa... mireasa casei. Si ne-am pus amandoi pe un ras zgomotos, interminabil, cu mine, mireasa, cu Gelu - domnisoara de onoare care imi tine trena, plimbandu-ne din dormitor in living si din living in bucatarie pe acordurile nuntii cu voci nereusite: Tan Tan Tan Tan...... Tan Tan Tan Tan...... 


 Ieri am mers la Catedrala pentru fixarea orei de cununie - minunatul 5 a fost si de aceasta data cu noi, langa noi, pentru noi... In drumul nostru, am poposit in lumea elegantei masculine, cautand, mai mult in joaca, un costum de mire. Cu Gelu izolat in cabina de proba, mi-am permis luxul de a scobi printre zeci de sacouri si costume. Si m-am pierdut in ochii lui albastri cand a probat smokingul - ma topesc dupa cerul din ochii sotului meu! As vrea sa ii vad intodeauna luminati de fericire! La acest gand, privirile mi s-au oprit pe randul cu minunatele costume... L-am rugat pe Gelu sa probeze, pentru mine, si modelul acesta (nu spun mai mult, surpriza!). Mi-a raspuns zambetul lui atat de cald... 


 Doua minute mai tarziu, Gelu era blocat in fata oglinzii, eu priveam o imagine de vis in care noi doi parca nici nu mai eram, zambeam si, in acelasi timp, obrajii mi se umpleau de lacrimi care treceau, in mangaieri usoare, spre buzele amutite. "Gelu drag, parca esti un pahar de sampanie!"

Va doresc motive si ragaz pentru a sorbi, din cand in cand, cate un pahar cu sampanie, 
Iulia Sirbu Herbil