sâmbătă, noiembrie 12, 2011

Sufletele se tem de trupuri. Intre rai si buni, proportiile sunt, de cele mai multe ori, inverse

La postarea anterioara, Mihai, un baiat probabil bun, pe care nu am avut placerea sa il cunosc, raspundea:
"Pentru femei: Ceea ce alegeti veti avea.
Cererea mare de barbati rai provoaca oferta mare de astfel de barbati. Vor exista tot mai putini barbati buni si multi dintre ei, vazand situatia existenta, se vor inchide in ei si nu se vor apropria de o femeie. Nici un om serios nu doreste un animal, o vulpe ci doreste o alta fiinta umana, o femeie.

Asadar, pierdem umanitatea: nu mai suntem OAMENI care sa formam o echipa bazata in primul rand pe prietenie care sa tina o viata (casatoria) ci ne transformam in ANIMALE, in lupi si vulpi.

Nu e de mirare ca exista atata violenta in familie; ce poti sa te astepti de la niste fiare?"


RASPUNS:

Mihai, cum as putea sa nu subscriu la ceea ce spui? Ai dreptate! Insa, din pacate, adevarul nu cucereste in zilele noastre. Daca vrei adevar, trebuie sa te multumesti cu eroismul celor patru pereti ai camerei tale si sa aplici regulile de baza ale lui Schopenhauer - singuratatea este cea mai buna arma impotriva disimularii sociale, insa, daca vrei sa te integrezi, asuma-ti riscul, asuma-ti hermeneutica mastii - mieii nu pot dansa cu lupii, de aceea multi dintre lupi tac - altfel ar behai in mod fatal...

Ca sa poata vedea cineva ceea ce esti cu adevarat, trebuie mai intai sa vrea acest lucru. Seamana-le, ca sa isi doreasca sa te cunoasca mai bine. Abia apoi decizi cat sunt de pregatiti sa descopere esenta ta. De aceea trupul poate fi considerat armura sufletului - pentru ca il apara de sagetile privirilor straine! Nu iti expune sufletul anapoda, oricui, oriunde, pentru ca oamenii, preocupati poate de propriile lor rani, isi vor razbuna caderile cu tine, cu sufletul tau. Obisnuiti cu falsitatea cotidiana, semenii nostri nu mai stiu sa faca diferentele elementare intre fals si adevarat - de aceea, de cate ori vei incerca sa fii tu insuti, vei vedea ca lumea nu crede ceea ce esti, banuind ca joci, de fapt, un rol menit sa dea bine. Asadar - fii mai intai ceea ce par ei a fi, ca sa se poata recunoaste prin tine, sa indrazneasca sa se apropie. Cunoaste-i tu mai intai, inainte de a te cunoaste ei pe tine. Daca joci jocul societatii, trebuie sa ii respecti si regulile - or, aceste reguli nu sunt facute de tine, ci au fost scrise cu mult inainte. Etosul nu este o alegere, dimpotriva, este o amprenta a istoriei, daca vrei.

Vorbesti despre baietii buni ca si cum ai vorbi despre ingeri. Iti spune o fata care cunoaste cativa baieti buni, mai bine decat ar vrea - asa cum mieii trebuie sa se imbrace in lupi, acestia din urma stiu sa se imbrace in miei pentru a-si creste credibilitatea. Nu trebuie sa iei personal evenimentele si personajele - oamenii pot sa iti semene, dar, cu certitudine, nu sunt ca tine. De multe ori lucrurile stau exact invers fata de aparenta - baietii buni sunt ceva mai rai in cuplu decat in societate: un procent ingrijorator dintre cei care trec drept oameni senzationali in grupul de prieteni, acasa isi nenorocesc familiile. Violenta domestica se propaga la toate nivelurile societatii - dar este determinata mult tocmai de alegerea "baietilor buni" - niste mucosi ce se tem sa fie barbati in societate , facand pe diplomatii, pe matele blande, pana cand ajung acasa, acolo unde pot sa fie si ei puternici in fata celui slab! Mihai, cand te gandesti la baietii buni nu te mai gandi la tine - gandeste-te la cei pe care ii cunosti ca atare si la cum sunt ei in intimitate - priveste, analizeaza, discerne: vei fi consternat de concluzii!

Un barbat care isi permite luxul de a refuza, de a negocia, de a se lupta pebtru propriile opinii in societate, acasa poate fi bland - pentru ca nu simte nevoia sa isi demonstreze forta. El stie cat de puternic este, iar, daca cineva ar crede altfel despre el, unui barbat adevarat putin ii pasa. El stie ca parerea celorlalti este strict problema lor. Problemele lui sunt mult mai reale si il preocupa mai mult rezolvarea decat ascunderea lor.

Baietii buni nu sunt asertivi in fata autoritatilor, ca sa nu isi piarda statutul de baiat bun. Ei doar asteapta sa li se dea si se frustreaza pentru tot ceea ce nu le pica din cer. Baietii rai cer, negociaza, dau cu pumnul in masa, intorc spatele si cauta in alta parte. Lupta pentru ceea ce vor si, daca pierd ceea ce au obtinut, pornesc o alta cruciada, pentru altceva. Nu se razbuna pe altii mai slabi pentru propriile lor slabiciuni. Dimpotriva, stiu sa piarda si de foarte multe ori pierd - pierderea este umana!

"Baietii buni", pe de alta parte, asteapta sa aiba tot ce e mai bun, doar pentru ca in proprii lor ochi ei sunt buni. Iar, daca nu obtin aceste lucruri, devin din ce in ce mai apasati de aceste neimpliniri, acuzand pe toata lumea, mai putin pe ei insisi. Ei sunt, de obicei, soti violenti, dar tati perfecti; parteneri violenti, dar copii/ angajati/ elevi/ prieteni perfecti.

Asadar, in societate nimeni nu isi permite sa fie ceea ce este cu adevarat: de obicei mieii se camufleaza in piele de lup in vreme ce lupii se ascund in blana de miel, fiecare in functie de propriile interese. Daca esti cu adevarat miel si te arati ca atare, de multe ori oamenii vor crede ca esti doar un lup care face pe nevinovatul. Asadar, pregateste-te pentru dezamagiri daca vrei sa iesi in fata numai cu adevarul tau!

PS: Aceasta asociere cu animalele este construita doar la nivel metaforic. A nu se lua ad literam!
Iulia Sirbu Herbil

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Vorbeste cu mine! Spune-mi ce parere ai tu despre asta, spune-mi ca gresesc sau, dimpotriva, sustine-ma! Hai sa vorbim deschis despre viata!