sâmbătă, august 14, 2010

Despre juraminte...





Da... in Bilblie scrie, acolo unde Moise a venit cu placutele in fata oamenilor care venerau, inca, vitei de aur, SA NU JURI! Nu stiu despre voi, dar mie, ca un facut, de cate ori m-a indemnat dracul sa jur, am facut-o stramb - si toti oamenii pe care ii stiu sa jure...jura stramb. De cate ori jura cineva...sa stii ca jura stramb!... Sunt cazuri, poate, cand juri pe viitor: "Jur sa..." Nu contest ca juramantul acesta poate fi o dorinta foarte mare pe care incerci sa o obligi la implinire prin juramant, ca si cum ti-ai lua o motivatie in plus intru implinirea ei, sa fii sigur ca dorinta nu se va sterge in timp...si sa duci la bun sfarsit implinirea... Cu toate acestea, juramintele, ca si promisiunile, sunt doar cuvinte... Cuvinte care vin sa intareasca o dorinta sau care vor sa mareasca doza de credibilitate a unui fapt real/fals. Zic eu ca cine are nevoie de juraminte ca sa creada in ceva, isi merita soarta de mintit sau, dupa caz, de mincinos. 


Cred ca, poate de la Moise, divinitatea, interzicand juramantul, a lasat un soi de blestem asupra acestui cuvant. Un parinte, cand isi naste pruncul, nu jura ca il va face mare...si, totusi, il face...


Ce vreau sa iterez aici este inutilitatea si pacatul de a jura in biserica. Ma gandesc in special la juramintele cununiei. Sunt arealuri si religii care obliga mirii sa jure pe Dumnezeu...ca vor ramane impreuna, ca se vor iubi intreaga viata, sa jure bine, sa jure...pe viitor. Unora li se pare normal, motivand aceasta normalitate prin dorinta: daca iti doresti cu adevarat sa ramai langa cineva, trebuie sa juri ca ramai... CE?! Mai mult: daca te temi sa juri inseamna ca nu esti sigur/a pe iubirea voastra..., ca, atunci, de ce sa nu juri?! CE?! ...Din nou: CE?! 


Cum sa juri ca va fi totul bine...mereu, ca vei ramane si la bine si la rau...? Frumos, teoretic,  ar fi sa ramai si la rau, dar, fiinta umana, prin natura sa, are instinctul conservarii - deci, daca esti un pic lucid, iti dai seama ca cea mai probabila actiune in preajma raului este sa-l eludezi, pe cat posibil. Am zis frumos, teoretic, pentru ca nu stiu cat de frumos ar fi, empiric, sa ramai la greu - cat de mult greu poate suporta fiinta umana? Sunt relatii in care violenta este un element sine qua non pentru viata de familie - acolo sa ramai, la greul acesta?! Ai jurat, nu? ... Exemple si cazuri de greu ... greu de dus...sunt multe...Pana la urma, greul ar trebui sa fie scos de tot din juramant - fericirea, linistea si armonia ar trebui sa fie singurele resorturi ale fiintei, ale familiei: Mult mai logic ar suna un juramant care promite ramanerea in armonie, credinta si fericire a unuia langa celalalt. Raul, greul, uratul, nu au ce sa caute in nicio declaratie de dragoste, cu atat mai putin intr-un juramant de iubire. Pentru ca, pana la urma, oamenii se indragostesc, iubesc, se cauta, se imperecheaza, ca sa le fie mai bine, nu mai rau... Stiu ca suna a erezie intreg acest discurs - imi cer scuze pentru aceasta! Freud a fost un eretic, atunci! Sa nu uitam de Galileo Galilei! Si cati altii! Oameni buni, un pic de luciditate nu strica nimanui! Daca nu juri, nu faci rau nimanui. Dar, daca Dumnezeu chiar exista, iar juramantul este un pacat, s-ar putea sa suparam pe Cineva ...jurand, asa, orice, de dragul traditiei si al demonstratiior gratuite... 


  Faptul ca te casatoresti in fata lui Dumnezeu cu cineva ar trebui sa fie o dovada suficienta a dragostei pamantesti ce va leaga! Cum sa juri pe Dumnezeu ca va dura vesnic? Ca va fi bine intotdauna, ca tu o sa fii toata viata intreg la trup si la suflet...ca cel de langa tine va fi la fel...ca nu o sa va ia dracu' mintile, pe parcurs, doar asa, ca sa mai fie inca unii care au jurat stramb! Cum sa juri pe viitor?! SI cum adica: daca nu juri inseamna ca esti nesigur... Ce? Daca juri inseamna ca SIGUUUUR va fi mai bine? 


Orice om isi doreste sa fie sanatos toata viata: acum, hai sa mergem cu totii in biserica si sa juram, in numele Domnului, ca vom fi mereu sanatosi! Este exact acelasi lucru - dragostea este un altfel de sanatate. Cum sa juri pe ea? Cunosc oameni care au jurat azi si, peste cativa ani au divortat la fel de bine cum au jurat! Si?! AU jurat stramb, pe Dumnezeu, in Biserica, la ceas de cununie, impinsi de coatele lumii care se tot foia in jurul lor sa vada: jura? Nu jura? ...sa aiba ce povesti pe la porti... sa aiba de ce se cruci ...sa aiba spre cine sa mai arate cu degetul - uite-i! Nemernicii! Au jurat stramb!....ca s-au despartit... Sau: Uite-i, nefericitii, nu si-au jurat dragostea in biserica!


Daca asta nu este inchizitie ... Toata suflarea, care cum apuca sa isi gaseasca perechea, sau tentativa de pereche, este gata sa se dea de trei ori peste cap sa arate ca dragostea lor e cea mai cea, ca...nimeni, ca ei, ca asa iubire, ca asa intelegere, ca asa armonie, nu s-a mai vazut, nu s-a mai pomenit, si nici ca se va mai pomeni!... NO Comment! Bravo lor! Ce sa mai zici?!


Mie, una, mi se par ipocrizii: sa conditionezi iubirea umana de religie, sa te lasi prada unor traditii inventate de muritorii de rand, sa cazi in pacatul unor promisiuni incerte, doar ca sa VADA LUMEA ca tu juri! Ce-aveti, fratilor? Cum sa juri pe ceva ce n-ai facut inca? Hai sa juram cu totii ca vom trai 100 de ani, ca, la 50 de ani vom fi la fel de proaspeti ca la 20, ca vom avea copii frumosi, destepti si cuminti, ca ...parintii nostri nu vor muri nicicand, si, in sfarsit, ca ne vom iubi de-acum pana la moarte si dupa! Toate, chiar daca tin de o tematica diferita, sunt paradigme ale incercarii de a forta fericirea. Faptul ca tinerii isi jura iubire vesnica in fata Domnului este o iterare a nevoii lor de a se tine de cuvant. Un pic de inconstienta si nevoia de a fi aprobat de comunitate: tu si iubirea ta. Nu pot sa judec oamenii care isi jura iubire...pot judeca doar oamenii care judeca refuzul de a jura, mai mult, isi dau coate pe la colturi ca, uite, "astia" nu sunt siguri pe iubirea lor, ca de-aia n-au jurat...


Inca un exemplu: daca ma puneai sa jur acum cinci ani ca voi avea mereu casa mea, juram lejer - caci o aveam... Acum a distrus-o o explozie - nu pentru ca am vrut eu, nu pentru ca n-am jurat, nu pentru ca cineva a premeditat totul - ci, pentru ca, oricat de stabil si armonios ar fi prezentul, oamenii NU pot controla viitorul! DELOC! Il pot visa, il pot dori, il pot revendica, dar NU IL POT JURA! 




Cu speranta ca voua, tuturor celor care ati jurat, Dumnezeu va va implini juramantul - uitand ca juramantul nu este rugaciune...,
Iulia Sirbu Herbil

15 comentarii:

Anonim spunea...

DESPRE JURAMINTE. Ce poti spune despre acela care isi obliga sotul/sotia ca la o anumita perioada de timp sa intre in biserica si sa se jure pe copilul lor ca nu l-a/a inselat0

Iulia Sirbu Herbil spunea...

1. Acea persoană este în primul rând lipsită de orice bun simţ şi de orice simţ al realităţii: sa presupunem că ar fi chiar înşelată, cât costă un jurământ strâmb?
2. Am senzaţia că persoana respectivă este posesivă şi violentă.
3. Persoana este, în acelaşi timp, foarte naivă: un părinte capabil să înşele, este mult mai lesne capabil să jure strâmb.
4. Faptul că jurământul se face pe copil demonstrează egocentrismul şi iraţionalitatea persoanei care îl impune.
Prin urmare, parerea mea despre persoana care îşi pune perechea să jure ceva, orice, pe copil, este o părere nu tocmai bună. Si mai cred că cel/cea care trebuie să facă jurământul are datoria morală faţă de copil să îi acorde şansa la o familie normală unde să nu fie pus pe tava jertfei de câte ori se iveşte ocazia. Sunt un om aproape aspru când vine vorba despre posesivitate şi gelozie, cu atât mai mult cu cât acestea nu sunt sentimente justificabile, nici măcar când vin pe fondul unor foste aventuri a partenerului, pentru că nu salvează nimic. Cei care merg prin biserici şi vrăjitori ca să-şi caute fericirea sunt oameni pierduţi - dacă rămâi lângă ei vei fi şi tu un om pierdut. Pleacă!

Anonim spunea...

L-am mintit odata pentru ca nu parea sa ma inteleaga(nu este vorba de inselat), am facut-o si a doua oara tot din acelasi motiv si din disperarea ca pierzi pe cineva dupa 5 ani iar acum ma pune sa jur in biserica ca nu l-am mai mintit cu nimic. Oare ar ajuta cu ceva sa imi pun asa sufletul pe tapet?

Iulia Sirbu Herbil spunea...

Este foarte frumos din partea ta ca simti sa prelungesti perioada celor cinci ani... dar, prin insusi faptul de a minti, in subconstient, organismul tau se apara de posibilele lui reactii, pe care le intuia, din experienta. Un om care are pretentia sa juri in Biserica vrea sa afle, de fapt, capacitatea ta submisiva. Tu alegi, in final, cat de departe vrei sa mergi: azi juri in Biserica, pentru a-ti demonstra iubirea; maine renunti la un prieten care nu ii place lui; poimaine renunti la familie; peste alti cinci ani renunti la toata viata ta... Am scris si mai sus ce ai de facut: pleaca! Sunt oameni care abia asteapta sa te iubeasca pentru libertatea ta si nu pentru capacitatea submisiva!

lumy06 spunea...

Buna seara!As vrea sa merg cu partenerul in Biserica pentru a-mi jura ca nu m-a inselat niciodata,deoarece i-am gasit prezervative in masina(sofer de camion) si se comporta diferit si mai rece cu mine,dar el spune ca ma iubeste si ca eu sunt prea geloasa dar am foarte multe motive sa cred ca ma inseala.Ce ziceti sa ii propun sa mergem sa imi jure?Mama mea asa m-a sfatuit dar nu stiu ce sa zic pentru ca se poate jura si stramb.Totusi sa incerc?Poate m-as simtii mai impacata.Multumesc

Iulia Sirbu Herbil spunea...

Salut!
Iti multumesc pentru ca ai apelat la blogul acesta pentru un raspuns. Nu stiu isa daca te va satisface, dar, cu siguranta va fi unul sincer, desi, de cele mai multe ori, ne dorim sa fim mintiti frumos.
In primul rand as vrea sa te intreb:
1)voi aveti relatii intime fara prezervativ?
2)pachetul de prezervative era inceput?
3)dupa ultimele intalniri intime intre voi doi, ai simtit disconfort si a trebuit sa faci tratament antifungic?
Daca raspunsul tau la cel putin una dintre aceste intrebari este (ai ghicit!) DA, atunci, ce rost mai are sa il duci pe la Biserici?
Daca raspunsul tau este NU, mai da-i o sansa! Poate era doar curios, poate se pregatea pentru tine, poate... Oricum, cu Biserica nu rezolvi mare lucru - daca jura stramb, nu iti pierzi doar increderea in el, ci si in Dumnezeu.
Pana la urma, cand ajungi sa iti doresti ca cineva sa jure ceva pentru tine, e clar ca increderea in acea persoana s-a pierdut pe undeva si tocmai de aceea ai nevoie de ceva mai presus decat cuvantul lui. Daca nu mai ai incredere, pregateste-te fie pentru o relatie lipsita de echilibru si armonie, fie pentru despartire. Acum, tu stii de iti doresti...
Orice ai alege, aminteste-ti ca, inaintea lui Dumnezeu, alegerile noastre ne construiesc viata!
Succes, draga mea!

lumy06 spunea...

Multumesc pentru raspuns si DA pachetul era inceput si DA am facut un tratament recent pentru ca am avut disconfort ...am fost la medic ginecolog si am rezolvat de aceea am intrat mai mult la banuieli...Ce sa zic am fost in week-end la 2 manastiri cand l-am pus sa jure a zis ca el nu jura in Biserica si apoi m-a vazut ca am facut o fata....si a jurat...Noi nu folosim prezervativ in intimitate.M-am rugat la Dumnezeu sa imi arate calea cea dreapta,sa simt si eu un pic de fericire,incredere nu mai am recunosc si cand am zis ca eu chiar daca il iubesc nebuneste mai bine renunt pentru ca mi se pare ca s-au adunat prea multe minciuni ca sa nu zic ca eu cand plang el rade,tot timpul rade si orice ar fi e vina mea...si cand sa zic asta e Doamne trec si peste asta in dimineata asta am aflat ca sunt insarcinata.Nu mai stiu ce sa mai fac.:(

Iulia Sirbu Herbil spunea...

Lumi, imi pare rau ca treci prin astfel de momente. Din nefericire, sarcina ta ma obliga sa imi opresc aici sfaturile si intentiile bune. De aici inainte esti unica fiinta care are dreptul si datoria sa decida.
Iti doresc curaj, intelepciune si noroc!

lumy06 spunea...

Multumesc Iulia!Multumesc pentru sustinere si sfaturi!Scuza-ma daca ti-am rapit din timp aiurea dar cand ai in jur persoane carora nu le pasa incerci sa cauti la oricine un sfat si o vorba buna.O seara buna!

Iulia Sirbu Herbil spunea...

Cu mare drag, oricand! Ai grija de sufletul tau!

Anonim spunea...

Am si eu o intrebare ... o prietena de-a mea a fost obligata sa jure pe sora ei ca nu mai vorbeste cu mine, si ii este teama sa mai vorbeasca cu mine din aceasta cauza ... Si eu consider ca persoana care a obligat-o pacatuieste mai mult decat ea ... am mare nevoie de ajutor

Anonim spunea...

buna seara am o intrebare sunt cu un baiat de 10 ani si vrea sa ma duca in biserica sa jur ca nu lam mintit lam mai mintit nu pot sa zic ca nu ca daca evit sai spun un adevar de care el nu ma intreaba rot minciuna se cheama e foarte violent si mie frica ca daca nu fac asta ma bate foarte tare ma batut de foarte multe ori dupa cum va dati seama nu pot sa nu ma duc sa fac asta vreau sa stiu ce pot sa fac

Iulia Sirbu Herbil spunea...

Buna seara, draga mea!
Mai bine sa manii un om, decat sa manii pe Dumnezeu!
Dar, sa stii ca in viata nimic nu e mai sfant decat linistea si buna intelegere. Din violenta se pot naste boli de suferinta, depresii, crime pasionale. E pacat sa traiesti asa cand ai o singura viata, scurta, atat de scurta pentru lacrimi de violenta!!!!
Te rog sa il lasi pe baiatul acesta, pentru ca nu iti va face decat rau! Dumnezeu va avea grija de tine sa iti gasesti linistea si sa ai o viata frumoasa: Mai bine singura, decat cu un om care iti face rau!!!
Ai grija de tine!

Anonim spunea...

Buna,soțul meu se jura des pe copil un exemplu este,mă jur pe copil că nu mai fac asta, mă jur pe copil că mă duc undeva,Iam tot repetat că este mare păcat și nu înțelege,ce sa fac..de multe ori as vrea sa îl părăsesc doar sa. Nu mai aud vorbele și să fie copilul bine..

Anonim spunea...

Menționez că este foarte gelos și la fiecare cearta zice ,,daca minți sa pățească copilul ce e mai rău,sau chestii de genul...sunt foarte speriata pt vorbele lui,îmi iubesc copilul enorm și mă interesează fericire și sănătate lui.. mulțumesc pt răspuns

Trimiteți un comentariu

Vorbeste cu mine! Spune-mi ce parere ai tu despre asta, spune-mi ca gresesc sau, dimpotriva, sustine-ma! Hai sa vorbim deschis despre viata!