Cat e de adevarat? Ca toate femeile sunt curve ... cat e de adevarat? Mama ta...ce e? Femeie?
Am vazut videoclipul si ...nodul din gat s-a risipid intr-o suta de lacrimi...poate si mai bine, intr-un gust amar pe care si-l imaginau supapapele ce acopera limba si invata sa guste amintiri rele...
Necunoscatorii cred ca doar urmele de pe trup sunt dureroase, ca pumnii si picioarele in stomac dor mai tare ca umilinta tradarii, ca sa scuipi sange e mai greu decat sa scuipi vise...statute...mucegaite de atatea asteptari...
Mi-e cumplit sa mai fiu altfel decat eu...sa ma trezesc doar pentru el, sa ma transform in cea mai buna varianta a mea...doar pentru el, sa ma renunt pe mine si sa il recunosc pe el...sa iert tot si sa cer in schimb prezenta lui absenta...sa traiesc prin el, pentru el, dincolo de tot ce insemn eu pentru mine! Pentru ca prea de multe ori, punandu-mi in El totul, a trebuit sa o iau de la capat...cu nimicul pe care il facusem din mine...
Femeia care am fost a uitat sa-si spuna rugaciunea de seara...a uitat sa mai creada in Dumnezeul bisericilor, si-a construit temple in care sa isi planga,din cand in cand, mortii vii ai fostelor iubiri...

Femeia care sunt crede intr-un singur zeu: acela al iubirii. Si plange mereu cand noile religii ale lumii ii demonteaza, pagina cu pagina, verset cu verset, Vechiul si Noul Testament...sperand cumva ca apa vie a lacrimilor de suflet adanc sa poata readuce la viata androginii, jumatate cu jumatate!
Femeile care suntem va roaga pe voi, barbatii care sunteti, sa uitati o clipa ingrozitorul blestem al lui Napoleon si sa credeti in nevoia noastra de voi! Va rugam, nu mai faceti sex atata vreme cat nu cerem sa fim platite! Va imploram, pierzandu-ne poate si ultima picatura de mandrie, faceti DRAGOSTE cu noi, faceti cu noi COPII, faceti cu noi POVESTI NEMURITOARE DE IUBIRE !!! Fiti pe viata jumatatile noastre, nu de curve, ci de femei injumatatite si insetate de intregirea cu voi...pe vesnicie!...