Trebuie sa fie ceva mai mult decat atat! Nu se poate ca viata sa ne fi fost data doar pentru asta... Exista si altceva, mai de pret din toate punctele de vedere, sunt elemente ale bogatiei care nu se pot reduce numai la bani! SUNT! SA CREDETI CA SUNT!
Unul dintre acestea este clipa eliberarii sinelui. Fiecare dintre noi suntem facuti sa ne bucuram singuri, in circumstante diferite... Fratele meu, de exemplu, se simte foarte bine la pescuit: merge pe malul apei si sta acolo ore intregi, nopti - se intoarce senin...
Mama mea se rataceste pe plaja si isi uita gandurile pe un prosop cu miros de cochilii, racorindu-si amintirile, sufletul, printre pagini de carti in a caror imparatie m-a invatat sa cred...
Eu... ma pierd printre rafturile cafenelelor -librarii din oras - mi se pare cel mai frumos loc din lume, cel mai linistit, cel mai cald, cel mai ... potrivit! Un pahar cu ceai in care fructele se insiropeaza in picaturi de gheata, o masa rustica, un scaun cu asteptari marunte si cateva minute lungi... cat mai lungi...
La Carturesti am gasit-o pe Katie Melua, fredonand, parca, versuri imprastiate de muze prin mintile poetilor clasici!
Acorduri fine de chitara, o voce de cristal, aproape soptita, un timp, mic, mic, prea mic pentru cate are de spus lumea asta! Dar ... cateva momente atat de aproape de perfectiune! Cartile nu au dezamagit niciodata pe nimeni! O carte nu are cum sa te supere, pentru ca unei carti nu ai cum sa ii gresesti! Ea nu se supara daca treci pe langa ea, ea asteapta mereu sa o mangai pe vesmantul de hartie, ea multumeste aievea fiecarei priviri care ii adulmeca, aproape senzual, alfabetul esoteric...
Oricat de inversunate pe oamenire, cartile isi intampina cititorul cu o nemarginita condescendenta, legand cu acesta prietenii pe viata! Ele au tot timpul din lume pentru noi, oricat de putin timp am avea noi pentru ele! Si au, culmea, cate o solutie pentru orice problema: asta pentru ca sufletul cartilor nu recunoaste problemele lumii, ele stiu cum sa te faca sa intelegi ca exista doar liniste, ca jumatate din viata ta este imaginatie si, abia apoi, cealalta jumatate, sau, poate, nici atat, s-ar putea sa fie realitate...
Asadar, de ce sa pierzi vremea cu realitati trecatoare, dureroase uneori, cand mai ai ATATEA DE IMAGINAT?! ...
Cartile iti ofera bogatia intrega a lumii, o avere la care, daca accezi, nicio politica nu te poate priva de castigul tau! Pentru ca, slava Domnului, pentru ganduri nu s-a inventat, inca, impozit. Nici TVA. Si, mai este ceva - gandurile nu obosesc!
Am observat, empiric, faptul ca oamenii care citesc sunt mai buni, mai senini, mai rabdatori, mai darnici, mai ... Intelepti - probabil ca asta inseamna toate cele de mai inainte! Da! Nu va amagiti ca intelectualii sunt oameni infumurati si tristi - asa sunt doar cei care se autointituleaza astfel, fara a-si merita titulatura. Adevaratii intelectuali sunt mai modesti decat iti poti imagina, mai darnici cu generozitatea lor, mai prieteni decat vechi prieteni pe care ii cunosti de o viata, mai zambitori, mai senini! Adevaratii oameni de carte nu amintesc nicioadata cate carti au citit, inteleg intotdeauna de ce TU ai citit mai putin si au pentru tine cele mai bune sfaturi, fara a avea, insa, veleitati de Invatatori! De aceea va spun ca, printre carti, puteti gasi oameni de prietenie rara!
Ca sa faceti diferenta intre "intelectuiali" si sa nu va mai sperie ideea infatuarii lor (care este, intr-adevar, o caracteristica doar a PSEUDO-intelectualilor - a acelora care vor sa demonstreze ca ei sunt mai "intelectuali" decat altii... deci frustrati, un pic prosti, din pacate...) va dezvalui un mic semn distinctiv ce constituie exclusiv apanajul celor buni: ADEVARATII OAMENI DE CARTE SUNT PRECUM CARTILE PRINTRE CARE TRAIESC: "PRIETENI BUNI SI (NU NEAPARAT) SINGURI" (M. Eminescu - despre carti).
In amintirea unuia dintre acesti aproape nepamantesti prieteni, coleg la fel de bun si drag, intelept, pretuit in aceeasi masura de oameni si de ingeri, nume care imi rasuna in minte si in lacrimi de cate ori vad, rostesc sau aud rostindu-se "Carturesti", nicicand pierdutului, COSMIN LUNGU...
In speranta ca ne vom rasfata privirile printre aceleasi rafturi, chiar daca in timpuri diferite,
va doresc numai pagini de viata traita frumos!
Iulia Herbil
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vorbeste cu mine! Spune-mi ce parere ai tu despre asta, spune-mi ca gresesc sau, dimpotriva, sustine-ma! Hai sa vorbim deschis despre viata!