joi, martie 11, 2010

Cine este expertul in a se face de rasul vietii?!!!! Me! Me!!!! Meeeee! ... si ma antrenez de mica!!!:)) Martanule, Seseu, Di, MIE DOOOOR DE VOOOOI!


Tocmai priveam Miss Congeniality, si am ajuns la faza spectaculoasa cand agenţii cautau colega sub acoperire pentru concursul de miss, moment de mare umor pentru intreaga echipa, mai ales cand aleg, printre fete, sa photoshopeze si imaginea sefului: un nativ-american costumat, in 3 secunde, cu ajutorul tehnologiei, in costum feminin de mambo, cu floricica mareeee, roz, langa ureche... cel din fata calculatorului se prapadeste de ras, in vreme ce, culmea, toti ceilalti tac... V-ati prins - seful era chiar in spatele lui, nesavurand imaginea exotica de miss a ecranului....

Ei, bine, fiind experta in momente penibile de viata, regizate si asumate de JE (poate si de aici umorul de care nu ma pot debarasa - intotdeauna am cate ceva penibil de amintit... cu mine...si ma pufneste rasul :))), observ, cu ocheanul memoriei, ca am avut talent la asta, de mica. Ok. Scriu aceste lucruri pentru toata echipa de nebuni a scolii generale NR. 1 din Calafat (cred ca acum se numeste Ghe. Braescu), clasa domnului diriginte Serban (Serifu') - imi cer scuze in fata domnului diriginte pentru amintirea poreclei! Asaaaaa!
Protagonisti: Costi Giurca (SESEU - marea mea iubire din clasa a doua (el nu stie!!! :)))) :P, baiatul cu care ma bateam cu ghiozdanele pe tot drumul spre casa, ca eram vecini de bloc / acum e pe undeva prin State), Marius Nedea (Martanu'- talentatul in ale jocurilor si cantecelor populare / tot timpul ii canta melodia
Murgule, de cand te-am luat bietului domn invatator. Nedea s-a insurat intre timp cu o fata frumoasa rau, am fost la nunta lui acum trei ani, in Craiova - o petrecere de vis!), Daniela Cioana (Di, eterna mea colega de banca si prietenă, casatorita si ea, anul trecut, cu un maramuresan pe sufletul si pe inima ei - nu se putea altfel) şi ultima, dar nu cea din urma, Eu, Iulia Sirbu (Cocosilă - ma strigau asa pentru ca mergeam cocosata si plangeam la orele de sport, fiind incapabila de exercitii fizice... da, stiu, toti copiii se bucura de sport...Ei bine... eu eram invers...).

Trebuie stiut de la bun inceput ca Eu si Di eram tocilare cu patalama si, mai rau, cu coronita!, responsabile cu linistea in clasa si niste acrituri de colege cand venea vorba de distractii, de aceea ne bateam mereu cu domnii Seseu si Martanu, pentru ca ei erau golanii clasei, mereu cu absente si pe muchie de corigente, care, atunci cand reuseam sa ne intelegem bine, vorbeau cu noi ca si cum am fi fost baieti - si noi chiar credeam ca suntem! Adica...nu cred ca ne-am privit vreodata ca pe niste fete...nici noi, nici ei. Buuun!

Evident ca eu eram omul cu ideile colorate, ca doar trebuia sa incep de mica. AM venit intr-o dimineata la scoala, incercand sa le explic colegilor ca ar fi distractiv sa ne jucam toti jocul ala cu cerculete colorate, nu stiu cum se cheama: ala in care pui mana pe culoarea ta, dup-aia piciorul, si ii dobori pe ceilalti de pe culorile lor...

Era pauza mare si am inceput sa desenam cerculetele pe parchet, langa doamna catedra, cu creta din dotarea fondului clasei: in loc de culori ne-am pus initialele si ...am inceput - primii participanti am fost astia patru, amintiti mai sus, vreme in care restul de 21 ai clasei faceau galerie: da' galerie, nu gluma!

Noi, imprastiati pe jos si amestecati ca in oala de fidea, tipam fiecare dupa bulinele noastre, facand o galagie ca in jungla... motiv pentru care nu am auzit ca au tacut galeriile. Adica, strigam doar noi, participantii, atenti la cerculete, la maini si picioare si la...nimic altceva... Innodati peste masura printre cercurile de creta, il auzim pe Nedea ca zice cu voce sugrumata: "Ba! Ba! Dom' diriginte! Dom' diriginte"... din pozitia culcat pe coate, sprijinit pe genunchi si inghesuit pe podea cu obrazul presat, ne-am indreptat toti privirile din gaturile intepenite spreeeeeeeee.... dom' diriginte, care nu stiu de cata vreme privea la noi....
:))))))
:)))))
:)))))
Ce a fost mai departe... Am platit amenda la scoala pentru galagie si a trebuim sa dam explicatii pentru pozitiile in care ne aflam toti patru - na! explica tu, elev de clasa a saptea, unui parinte, ce faceai innodat pe jos cu colegii tai. Normal ca argumentul nostru a fost aproape idiot: "Cautam bulinutele cu initialele noastre!"
:))))))
:)):)))

Vezi 1:46!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Vorbeste cu mine! Spune-mi ce parere ai tu despre asta, spune-mi ca gresesc sau, dimpotriva, sustine-ma! Hai sa vorbim deschis despre viata!