joi, martie 18, 2010

Cand iubirea da-n prostie... sau pe cine sa dam vina cand nu vrem sa ne-o asumam...







Chiar daca au verdele de sub soarele de mai si verdele de prin conturi prea demult deschise pentru a mai conta dobanda..., chiar daca mananca pesti exotici si fructe candva de-a dreptul vii, pe mese pe care, inainte sau dupa, au asezat domnisoare sau doamne gemand de placerea altor gusturi...deloc rafinate, barbatii au mereu in sange dorinta... portilor deschise.

Sunt doar eu, sau toata lumea observa cum, de fiecare data cand o femeie pleaca de langa un barbat, inselata, mintita, ranita, peste un timp, nu prea mare periaoada... se trezeste a fi declarata SUBIT fascinanta pentru acesta? Daca nu chiar marea lui iubire, trista si neinteleasa, pe care nu a avut curajul, timpul, vigilenta, norocul sa si-o asume la timp... si pe care o vrea inapoi (macar pentru o noapte, de fapt, de cele mai multe ori chiar pentru mai putin, doar sa isi poata verifica masculinitatea altfel stirbita de capacitatea Ei de a trai foarte bine si fara el)!

Stiu! E frumos sa crezi ca de fapt te-a iubit numai pe tine, intotdeauna, si aia...sau alea...pentru care te-a parasit/neglijat/blamat...nu conteaza, el te vrea pe tine, nu a vrut niciodata sa te lase sa pleci...dar a fost constrans de circumstante...destinul...lui...esti TU! Pana maine dimineata...sau pana cand un alt destin va suna dupa primele semne de topire post-coitus. E frumos sa crezi ca minciunile sunt adevarate, dar e dureros sa te trezesti la realitate dupa ce ai ales sa fii victima permanenta a unui mascul cu pretentii de don Juan ratacitor, care a uitat ca oamenii mai au si alte preocupari in afara de sex cu orgasm prost mimat in prea scurtele trei minute de glorie (doar a lui), de dragul impacarii ...care nu va veni niciodata! Ghici cine e campionul si cine e ... "campioana" :)) Ghici cine umileste si cine se lasa umilit?! (Ouch!)

Stiu: tie ti se pare romantic ca te suna exact cand te-ai umflat de plans si ai hotarat sa il scoti definitiv din viata ta: pentru ca toate prietenele ti-au dat verdictul crud - el te vrea IN PERMANENTA... disponibila... cand are EL timp, chef, dispozitie... Stiu ca tu crezi in destin pentru faptul ca scuzele pe care el ti le cere, juramintele pe care le face, toate vin chiar atunci cand ai inceput sa mai iesi din casa, cand ai DECIS ca e timpul pentru altcineva... Deci, sa recapitulam: el apare exact in ultima clipa - si tu zici ca asta e destin. THINK AGAIN!

In locul destinului, stiinta, psihologia, a gasit raspunsuri logice la fenomenele existentei. Iar unul dintre acestea, in situatia de fata, este ca BARBATII NU STIU SA PIARDA! Pe ei nu ii intereseaza PRIN CE TRECI TU! Habar nu au ca exista si lacrimi care nu sunt false, exista si rani care dor cumplit, chiar daca nu se vad, si exista si oameni care nu spun minciuni. Barbatii astia care se tot intorc la foste, in ciuda faptului ca au deja actuale, au convingerea ca toata lumea minte, ca ei, prin urmare, este absolut normal sa minta la randu-le.

Mai mult, faptul ca tu esti oarba din dragoste (adica totalmente proasta si dispusa la complicatii tampite, deloc in avantajul tau - in limbaj masculin asta se cheama simplu - usuratica - asta ca sa nu zic Curva/Zdreanta/Fraiera/Sugativa/Haimana/Bunoaca/Petarda/Bomba etc. ...), faptul ca tu renunti la tot ce esti doar pentru el nu va fi apreciat de domnul "Putulica fara frica", nici nu-l va convinge ca tu esti mai buna, mai dispusa la sacrificii pentru el, mai dedicata, mai potrivita decat toate celelalte zane prin patul carora se mai bese in somn, din cand in cand... DECI NU. NU ESTI! Mai mult, in timp ce tu crezi toate prostiile astea pe care ti le bagi in cap singura, chici ce?! Toate celelalte cred aceleasi lucruri! Gandesc EXACT CA TINE: si ele sunt cele mai, si ele sufera cel mai, peste jumatate dintre ele au nimic fara el, chiar daca au de toate, in vreme ce, cealalta jumatate, a murit demult... :)))

FETELOOOOR! In loc sa va aratati cu degetul una pe alta si sa va bucurati de povestile urate pe care el le spune despre voi, de la una la alta, mai bine v-ati uita un pic, doar un pic la voi... in trusa de farduri! gata cu plansul dupa cai verzi pe pereti! Fetele cauta mereu scuze pentru greselile altora: ele sunt victimele MEREU, sunt tot timpul in prag de sinucidere dupa mari iubiri iluzorii si uita ca au avut candva o viata! Frumoasa! Demna!

Ce Dumnezeu? Fiecare e stapan pe propria viata! Dar si responsabil pentru ea! Adica, de ce sa accepti ca altcineva sa devina stapan pe viata ta?! Nu exista argument pentru asa ceva! Pledoaria aceea cu "Toti barbatii sunt la fel" este a vreunei tampite sau a vreunui tampit care a vrut sa isi subjuge neamul femeiesc. Cum adica sunt la fel? In ce sens? Toti inseala? DA de unde! Sau, oricum, pana sa insele, este logic faptul ca Toti sunt mai intai fideli. Nu-i asa? Toti sunt la fel in pat? ASH! De acord, majoritatea dintre ei au ... furculita si cutit, dar niciunul nu mananca in acelasi mod. Toti sunt agresivi?! Gelosi?! Disperati?! Frustrati?! Retardati?! NU! NU! NUUUUUU!

Nu stiu cine a inventat regula aceasta cu TOTI SUNT..., dar stiu sigur ca este facuta pentru a incuraja prostia acceptarii unor defecte de neiertat. Daca "al meu" ma bate, imi spun ca siiiiiguuuur toti sunt violenti - mai gasesc si vreo doua matracuce care si-o iau in mufa ca mine, gata, regula e verificata! Daca al meu ma inseala si se poarta ca un turist la hotel, sigur sunt toti ca el... din nou, matracucele vin sa incurajeze prostia femeiasca, spunand ca si al lor face la fel... Daca al meu ma suna din joi in Paste, asteptand sa il iau inapoi dupa fiecare lupta pierduta, e clar ca ma iubeste! De ce sa renunt la el, cand altul mai bun siiiiguuur nu gasesc pe fata gogoloiului pamantesc, oricat as cauta - e drept ca nu am cautat decat in fata blocului, dar, extrapoland... Si alte si alte multimi de scuze triste pe care le cautam si le gasim singure.

Vai si amar! Si mai indraznim sa spunem ca EI NE FAC RAU!

GRESIT! Fetele isi fac rau singure, cautand minciuni in care sa creada! Iertand pacate mai multe decat Dumnezeu si alegand prost barbatii din vietile lor! Fetele au un dar, domnule, incredibil! Sa ne imaginam ca Baietii sunt imparatul Alb, iar Fetele sunt imparatul Negru. Imparatul Alb vrea sa cucereasca tinutul imparatului Negru. Ce ar trebui sa faca imparatul Negru?! Exact! Sa lupte pentru ce-i al lui! Ce face, de fapt imparatul Negru? Nuuuu! Nu se preda... El isi omoara ostenii, ca sa nu mai aiba nici cu ce sa lupte daca se razgandeste cumva in legatura cu ... capitularea... E ilogic, nu? Totusi, asa stau lucrurile intre baieti si fete! Primii nu accepta sa piarda, cu niciun pret, ceilalti (fetele) vor sa piarda cu orice pret!

O fata prefera sa stea toata viata ei la dispozitia unui matracuc - si sa se planga prietenelor ca asta o face CURVA fara motiv - decat sa riste sa cunoasca alti baieti si atunci sa devina una(in mintea ei de ganganie fara minte, cat si in mintea constipatului care oricum asa o vedea). Ce logica e asta? Un baiat, daca isi ia papucii de la mandra lui, oricat ar fi iubit-o, se duce RAPID in concediu de refacere prin cat mai multe alte asternuturi, sa fie sigur ca n-a picat de fraier. Ba, mai mult,o mai iubeste si pe fosta, o data, daca prinde ocazia!

O fata... cum spuneam: se inchide in casa, chiraie pana i se umfla ochii si buzele ca lui Gollum, din Stapanul inelelor, si ... il suna non stop pe domnul papucar: poate, poate ii mai da o sansa sa ii demonstreze ea, minunata de ea, ca il merita in viata ei! OH MY GOD! WHAT'S WRONG WITH THIS PICTURE????

Nu mai este cazul sa iterez faptul ca...dupa atata plans...cand ii suna ei telefonul, iar la capatul firului este EL... oooooooo! Ati vazut cum tremura genunchii broastei? Nici eu, dar stiu cum ii tremura unei fete indragostite genunchii.. Si cine credeti voi ca mai stie asta?! Hmmm? Hmmmm? Ati chicit: exact dumnealui - ca daca n-ar sti, n-ar mai indrazni sa ridice privirea din pamant, daramite sa sune!!! He heeeeee! Dar fata noastra ... saracuta de ea...cand aude ea latratul lui Azorel, care nu mai musca...pana maine, uita si de Grivei, si de mama, si de tata, si de copii - ca multe dintre indragostite au copii cu altii... si se duceeeee, si se tot duuuceeeee, ca deh! Doar de-asta i-a dat Al de Sus picioare - sa poata face cu ele numai prostii, fir-ar sa fie!

Acum, in loc de concluzie, stau si ma intreb cine, oare , este mai vinovat pentru lacrimile femeilor: Ei? ELE? ... sau Dumnezeu? Hmmmmm.... Eu zic ca (scuzati cacofonia...dar stiti...nervii) - iterez: EU ZIC CA DRACU... DA...DA...SIGUR DRACU...pentru ca Tata Doamne e buuun, si nu ar lasa sa se intample asa ceva... (da, dar Doamne Doamne de-aia ne-a pus un cap pe umeri..tuturor: si lor, si lor...)

Dracu e de vina pentru tot :))Fir-ar al dracu, dar! :))))) :))

PS: Pentru aceia dintre voi care nu cred in concluzia de mai sus, va zic: bine faceti! si va recomand o super comedie: HOLIDAY. Gata. Atat pentru azi, ca imi vine sotul si ... o sa-i dau de mancare...compuneri. Sau, mai bine, o sa-l rog pe Dumnezeu sa ii puna masa, ca eu nu am avut timp... :))))



Cu speranta ca data viitoare veti refuza sa mai mimati fericirea, avand pretentia sa o traiti de-adevaratelea (si nu: nu ma refer doar la fericirea "aia" !:P)
Iulia Herbil.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Imi place ce scrii sau nu, ai mare dreptate. Tocmai am patzit-o, din prea multa dragoste, am dat in prostie. Dupa 3 an de relatie, in care se tavalea pe jos, daca-i spuneam sa ne despartim, in urma cu 1 saptamana mi-a spus nonsalant: "Nu te mai iubesc, daca nu mi-a fost dor de tine, asta inseamna ca nu te mai iubesc, nu-i asa?". Pe scurt : eu mai mare, el mult mai mic, medii de evolutie, educatie, cultura, buget, orizinturi, universuri diferite. Eu prefectionista,sensibila, romantica, el mitocan, badaran, lipsit de bun simt si respect. Din cauza asta ne certam zilnic. Si cu toate astea, il iubeam, il iubesc si speram sa se schimbe, macar prin puterea exemplului, apoi prin cicaleala. Dar intr-o zi, dupa ce de 100 de ori, fara exagerare, i-am spus sa plece...a plecat. Dupa 1 luna de la despartire,deci in urma cu 5 zile, mi-a spus ca nu ma mai iubeste de cateva luni, dar nu era sigur. Acum e sigur, pentru ca nu i-a fost dor de mine. Asa cum ai spus si tu, a venit la mine, m-a aruncat in pat si am facut...sex, pentru prima data in viatza mea. Alta data, stiind ca ma iubeste consideram ca e dragoste, acum a fost doar sex, din partea lui, cateva minute si atat. Are un suflet bun, dar mediul in care s-a dezvoltat, l-a abrutizat, deformat. Il iubesc si sunt convinsa ca daca Dumnezeu va vrea, vom fi impreuna, daca nu, nu. Asa cum dintr-o data, i s-a parut ca nu ma mai iubeste, asa se poate trezi, intr-o dimineatza, ca-i e dor de mine si ca , de fapt ...ma iubeste. E adevarat, langa mine nu-i lipseste nimic, nici material, nici spiritual, nici sexual. Sunt o tipa frumoasa, ok, poate prea ok, toata lumea intoarce capul, barbati, femei si paradox...el nu ma mai iubeste. Mi-a spus ca sunt cea mai cea, dar suntem din lumi diferite si nu ne vom intelege niciodata. Eu cred, de fapt ca planul acesta material, in care iubim, ne zbuciumam, suferim, disperam este coordonat de cel spiritual, iar doua suflete care nu sunt pe aceeasi scara de evolutie, care nu se inteleg, nici nu pot evolua, impreuna. Atunci, nu pot decat sa am rabdare, ca prin examenele vietii, pe care le va trece sau nu, va evolua si intelege cu adevarat sufletul meu si iubirea pe care i-o port. Astept feedback de la ..voi

Iulia Sirbu spunea...

Evolutia este un proces anevoios, cu rezultate problematice. Te-as indrepta spre un drum mai putin abrupt, pentru ca acesta pe care esti acum este unul spinos, gaunos, cu tinte neclare, care poate duce chiar spre o prapastie. Cel mai usor lucru in aceasta viata este sa te atasezi de cineva - la antipodul acestei miscari naturale este, ai inteles, desprinderea de ~obiectul de cult~. Incearca sa privesti realitatea cu ochi straini, fara a te lua pe tine ca exemplu deoarece iti intuneci singura vederea: nu toti oamenii gandesc, iubesc, traiesc asa cum o faci tu. Deci, NICI EL. De ce s-ar schimba el pentru tine?! De ce ai astepta tu sa se schimbe el?! Da, stiu, pentru ca DOAR PE EL IL VREI... Totusi, incapatanarea asta de a-l vrea numai pe omul care NU te iubeste seamana foarte bine cu umilinta, or, tu esti un om plin de ganduri inalte, cu magnifice sanse la fericire, la dragoste, la ... tot ceea ce iti doresti TU de la un barbat! O femeie nu trebuie sa lupte pentru un barbat, ci sa instige la lupta pentru ea;) Tu ce faci? Treci in tabara cealalta? Pentru ce? Pentru ochii lui ca doua stele?! Iti garantez ca atataea stele cate se vad pe cer, tot atatea priviri de care te vei indragosti infinit mai mult decat esti acum. Amaratul asta al tau vrea sa te tina in sah ...iar tu nu opui niciun fel de rezistenta: eu zic sa ii lasi tabla intreaga lui, sa-ti iei regina si sa mergi la alta masa...Lasa-l pe el sa castige jocul. Ce e un joc pe langa o viata? Tu ai o viata de castigat, o viata pe care , langa acest mormoloc, o vei pierde, in timp, irecuperabil... Succes, draga mea! Te imbratisez tare si iti trimit ganduri cu tot curajul din lume pentru a merge mai departe... Hai, ca se poate!

Trimiteți un comentariu

Vorbeste cu mine! Spune-mi ce parere ai tu despre asta, spune-mi ca gresesc sau, dimpotriva, sustine-ma! Hai sa vorbim deschis despre viata!